Motto: “Femeia iubită este liberă

fără nicio constrângere socială, tradiţională”

https://pexels.com

O societate care îşi respectă şi sprijină femeia şi pe cetăţenii săi, în general, e aceea în care femeia poate să trăiască singură, protejată, cu un nivel de trai decent, fără lipsuri, fără a fi judecată, arătată cu degetul sau chiar violentată. O societate evoluată îşi protejează femeile singure, mai ales pe cele care sunt tinere, frumoase şi senzuale.

Ştim din viaţa noastră că sunt zone, chiar şi în lumea civilizată, lumea ţărilor bogate, unde fetele şi femeile nu pleacă singure, mai ales noaptea din cauza diferitelor pericole. Dar nu din cauza pericolelor naturale, ploi, frig, animale, cum ar fi firesc, ci datorită animalelor cu două picioare, conduse adeseori în viaţă de infirmitatea celui de-al treilea.

Cu alte cuvinte, societatea care îşi respectă femeia este aceea în care bărbaţii tratează femeia cu respect şi iubire, precum s-ar tratata pe ei înşişi, reprezentanţii sexului masculin.

Tradiţia universală cum că femeia nu poate trăi singură, decât în sânul unei familii, în preajma unui bărbat care s-o protejeze este inoculată acesteia într-o primă fază chiar de către, culmea, reprezentantele sexului feminin.

Acestea încă de timpuriu spală mintea tinerei copile şi o iniţiază în clişeele slinoase ale tradiţiilor sociale lipsite de iubire şi empatie în faţa suferinţelor femeii. Ulterior, înaintând în vârstă şi având interacţiuni sociale, va constata şi modul de gândire şi acţiune al bărbaţilor atotputernici, care ulterior îi vor controla întreaga viaţă.

E adevărat, cu ceva vreme în urmă viaţa fiinţei umane era grea în general. Ca să menţii o gospodărie era necesară chiar multă forţă de muncă. Nu mai vorbim de apărarea în faţa anumitor animale sălbatice, care era apanajul bărbatului mult mai puternic şi abil în mânuirea unor arme. În acele vremuri, dacă unui popor vecin i se făcea de război, se urca în şa şi pornea atacul. Un bărbat murea în luptă, o femeie era violată, batjocorită şi/sau luată ostatic. Dar până la viol, avea măcar şansa să fie apărată.

Astăzi umanitatea are deja diversele servicii specializate publice sau private care pot fi solicitate de o femeie singură să-i îndeplinească anumite sarcini, pe care ea nu poate sau n-are timp să le facă, în schimbul unei plăţi corecte, având în vedere că azi şi femeile muncesc şi primesc salarii precum bărbaţii.

Trăim în perioada în care poporul vecin sau locuitorii dintr-o zonă a unui judeţ vecin nu-şi permit să facă razii de jaf şi viol asupra unor comunităţi mai puţin apărate. Astăzi există o reţea interconectată ale tuturor serviciilor de utilităţi, protecţie şi justiţie care poate apăra femeia de neplăceri şi discriminări.

De câteva zeci de ani, în zona statelor democratice condiţia femeii este umanizată. Mai trebuie transformate anumite cotloane încă întunecate ale mentalului colectiv în care mai există anumite forme de misoginism, însă suntem pe drumul cel bun. Asta nu înseamnă însă că planeta nu are chiar continente, dacă nu mari zone în care femeia este considerată jumătate de om sau chiar un animal sau un obiect bun de posedat după propria plăcere egoistă masculină.

Un exemplu extrem este demonstrat de gruparea teroristă ISIS, care e o dovadă că acolo unde nu mai există comunitate care să aplice nişte legi corecte fiecăruia, automat femeia trece în rândul animalelor care sunt trofee pentru satisfacerea diverselor nevoi ale războinicilor şi extremiştilor, precum şi a diverselor precepte filozofico-religioase.

Aşadar, o societate umană avansată este aceea care-i permite femeii să trăiască decent şi singură, asigurându-i cele necesare unei vieţii decente, fie că e o tânără frumoasă, fie că e o vârstnică.

Comments

comments