http://www.codrosu.ro
Auzim uneori la stiri sau poate citim unele romane in care aflam cum are loc o drama in relatia intima a unui cuplu, care se soldeaza cu evenimente tragice in final. Probabil va este cunoscuta expresia sotul si-a omorat sotia datorita infidelitatii sale sau concubinul in urma unei crize de gelozie si-a omorat iubita.
Haideti sa dam o interpretare cuvenita si realista genului de stire expusa mai devreme. De fapt stirea ne anunta ca un barbat a omorat o alta fiinta umana, in cazul de fata o femeie. Poate fi si invers, dar mult mai rar. Trebuie sa recunoastem insa ca in majoritatea cazurilor unde exista genul acesta de conflict in cuplu nu se ajunge la crime. Insa o mica bataie corectoare, o serie intreaga de injuraturi, sicane, tensiuni, sigur au loc. Acestea insa fiind ‘’prea neinsemnate’ nu ajung in atentia mass-mediei si a organelor de abilitate cu rezolvarea conflictelor violente intime.
Cauza unor astfel de evenimente are la baza gelozia sau posesivitatea in cuplu dusa spre zonele ei extreme, spre patologic. Unul din parteneri ajunge sa conchida ca celalalt il inseala cu altcineva. Aici ar fi de precizat ca poate nici nu exista vreo actiune din care sa rezulte inselarea. Iar cel gelos traieste intr-o imaginatie morbida ca ar fi inselat. Imaginatia care nu are nicio legatura cu realitatea, ne arata din legatura acestei situatii cu patologicul.
Este uimitor ca in astfel de cazuri se creaza o legatura intre crima si iubire. Avem de-a face cu o legatura ilogica, care uneste doua stari, atitudini total diferite impreuna. Una fiind consecinta alteia. Crima fiind consecinta iubirii. Aici vroiam sa ajung. Constat ca opinia publica are o stare de inertie la crimele in numele iubirii. Eu consider ca se accepta intr-o forma pasiva situatia. Daca separi crima de relatie, toti vor acuza crima. O vor condamna fara echivoc. Dar cand se pune crima in contextul inselarii relationale, cei care acuzau crima, incep deja sa nu mai fie asa vehementi in ceea ce priveste crima pasionala. De ce? Fiindca fiecare simte cum ii clocoteste sangele si o razna numai la gandul ca sotia sau sotul sau iubitul/a l-ar putea insela.
Este foarte clar ca inselatul sau semnele unei eventuale inselari produce o stare de tensiune enorm de mare in cuplu care daca nu se soldeaza cu crime pasionale, are rezultate macar la nivel de violenta verbala. Palmele, pumnii si paruielile se considera mangaieri tandre in astfel de situatii, din pacate. Si sunt destui care considera indreptatite aceste “mangaieri” corectoare.
Opinia mea este ca o crima pasionala nu are in spate dragostea, iubirea pe care criminalul pretinde ipocrit ca i-o poarta victimei pe care atat de mult o iubeste incat o omoara cu un sadism adeseori rar intalnit. Personal consider ca mintea criminalului ”iubitor” e demult pe aratura nebuniei. Daca infidelitatea partenerului te aduce intr-o stare in care efectiv iti pierzi mintile si ucizi, putem spune ca ai o forma de nebunie, de boala psihica. E de neconceput ca o fiinta iubitoare sa-si omoare fiinta iubita. Daca iubesti nu faci rau fiintei iubite. Criminalul nu iubeste. Si n-a iubit nici inainte victima. Criminalul considera ca victima ii apartine. Este un fel de prada amoroasa, sexuala, asupra careia are tot dreptul, chiar si dreptul de viata. Dar asa ceva e posibil doar intr-o minte diabolica, neumana.
Un om lucid stie ca daca omoara pe cineva, intra la puscarie, isi pierde libertatea, pe langa multe alte probleme care decurg din aceasta situatie. Daca se lasa dus de orgoliul sau ranit care nu suporta ca o relatie se poate termina sau ca si altcineva poate sa aiba acces la inima (de fapt a se citi proprietatea sa asupra vaginului, in cazul de fata) la care a avut doar el acces pana acum si accepta sa-si piarda libertatea, omorand, e clar ca face ceva chiar impotriva sa. E ca un scurt circuit mental, o pierdere a propriei sale mintii. Neputinta sa de a accepta ca o relatie se poate si termina. In fond, orice in universal asta e ciclic. Fiindca egoul sau infinit nu accepta asta, il recomanda la a se trata psihic.
Sa aflam ce nu suporta orgoliul criminalului? Nu suporta faptul ca fiinta care el credea ca e numai si numai si numai a lui, ii dovedeste ca nu e un obiect al sau, o posesiune a sa si ca ea are alegeri diferite de ale sale. Ii dovedeste orgoliului nemasurat al criminalului ca fiinta cealalta poate iubi si dori si altceva in afara sferei de existenta si interese egoiste a criminalului. Egoul sau nu suporta ca mai e si altceva in afara sa. Ca sunt si alti iubiti mai tandri, mai buni, mai inteligenti, mai frumosi, mai intelepti decat un egoist ca el. Normal ca mai sunt si altii, cel putin mai intelepti decat el, da! Fiindca un iubit intelept nu ar ucide fiinta pe care o iubeste. Nu ar face pact cu demonii geloziei si ai posesivitatii sa curme viata unei fiinte nevinovate. Poate vinovate ca are alegerile sale libere. Poate vinovata ca poate sa iubeasca „in plus”. Victima, e fiinta pentru care adeseori iubitii criminali pretind ipocrit ca si-ar da si viata pentru ea.
Oare cine e mai condamnabil: cel care inseala si iubeste (si) pe altcineva sau criminalul „pasional” care se crede un demon dumnezeu care hotaraste sa ia viata partenerelui infidel? Poate si pe a partenerului amant. Uneori ca sa fie orgoliul dus pana la nebunia completa, criminalul face cea mai abominabila crima, se sinucide.
http://www.cugetliber.ro
Deci cand pretindem ca iubim nebuneste, avem o pasiune netarmurita pentru o fiinta care nu o impartaseste total cu noi, o ucidem din iubire??? Hai pe bune!
Cred ca multi dintre noi cand suferim o dezamagire datorita unei infidelitati sau presupuse infidelitati a partenerului avem un anumit grad de nebunie in gandurile care ne coplesesc in situatia aceea de criza. Intrebarea este: ati simtit vreo forma a urii, vreo forma a violentei impotriva iubitului/iubitei voastre? Ce reactii aveti si cum rezolvati aceasta problema?
Puteti sa iubiti mai departe fiinta iubita? Sau aruncati la gunoi toata iubirea si experienta de pana atunci cu acea fiinta, daca incepeti sa constatati ca voi nu mai sunteti buricul centrului iubirii sale? Sau numai sunteti unicul buric?
De asemenea am gasit in peregrinarile mele pe net pentru a gasi o poza buna pentru articol si acest link interesant, pus de altfel si in bibliografie, http://www.codrosu.ro/crimele-pasionale-nu-sunt-nascute-din-dragoste/
Bibliografie
Categories: 
Comentarii recente